Stoica Daniel Cornel — Evaluator autorizat RNERSF #2918

Ce s-a schimbat în legislația de securitate fizică în 2025–2026

20 ianuarie 2026 · 7 minute lectură

Cadrul legislativ al securității fizice în România — construit pe Legea 333/2003, HG 301/2012, Instrucțiunea MAI 9/2013 și HG 1002/2015 — a rămas relativ stabil în ultimii ani. Cu toate acestea, există evoluții recente și tendințe de reglementare de care companiile trebuie să fie conștiente în 2025–2026.

Contextul legislativ actual

Legislația de bază rămâne neschimbată în esențele ei. Obligația de a efectua analiza de risc la securitate fizică, metodologia în 6 etape din MAI 9/2013 și grila de sancțiuni din HG 301/2012 sunt în vigoare și se aplică la fel ca în anii precedenți.

Ce se schimbă sunt contextul de aplicare, intensitatea controalelor și evoluția standardelor tehnice europene pe care normele românești le preiau.

Intensificarea controalelor SSSP

Serviciul Sisteme de Securitate Privată a intensificat în 2024–2025 activitatea de control, cu accent pe:

  • Sectorul retail (supermarketuri, magazine de bijuterii, farmacii)
  • Instituții de învățământ — aplicarea mai riguroasă a cerințelor de securitate la școli și universități
  • Stații de carburanți — campanii tematice la nivel național
  • Companii cu analize expirate — verificarea sistematică a termenelor de valabilitate

Companiile care nu au efectuat analiza de risc sau care au documente expirate sunt expuse unui risc crescut de sancționare față de anii precedenți.

Evoluții în standardele tehnice

Standardele europene pentru sistemele de securitate electronică — parte din seria EN 50131 (alarmă efracție), EN 62676 (CCTV) și EN 60839 (control acces) — continuă să fie actualizate. HG 301/2012 face referire la aceste standarde, ceea ce înseamnă că cerințele tehnice minime evoluează implicit.

Principalele direcții de actualizare:

  • Sisteme de alarmă cu conexiune securizată — standardele noi preferă comunicarea criptată între centrala de alarmă și stația de monitorizare, față de liniile telefonice clasice
  • Rezoluție CCTV — cerințele minime de rezoluție au crescut; camerele analogice clasice (analogice 960H) devin insuficiente în contextul standardelor actuale
  • Control acces cu audit trail — jurnalizarea și arhivarea accesurilor devine o cerință tot mai frecventă, în special pentru obiectivele cu date sensibile

Impactul reglementărilor GDPR asupra sistemelor CCTV

Regulamentul european GDPR (aplicabil din 2018) continuă să influențeze modul în care companiile utilizează sistemele de supraveghere video. Aspecte de reținut:

  • Înregistrările CCTV sunt date cu caracter personal conform GDPR
  • Perioadele de retenție trebuie echilibrate între cerințele HG 301/2012 (care impune arhivare) și principiul minimizării datelor din GDPR
  • Informarea persoanelor filmate este obligatorie (pictograme CCTV, politici de confidențialitate)
  • ANSPDCP (Autoritatea Națională de Supraveghere) poate sancționa utilizarea neconformă a sistemelor CCTV

O analiză de risc bine realizată în 2025–2026 trebuie să integreze atât cerințele HG 301/2012, cât și conformitatea GDPR pentru sistemele de supraveghere.

GDPR și sistemele CCTV în 2025 — ghid practic

Utilizarea CCTV la obiectivele de afaceri este reglementată simultan de HG 301/2012 (din perspectiva securității fizice) și de GDPR (din perspectiva protecției datelor personale). Aparent contradictorii, cele două seturi de cerințe pot fi reconciliate printr-o abordare integrată.

Cel mai frecvent temei legal utilizat pentru CCTV în mediul de afaceri este interesul legitim al operatorului (art. 6(1)(f) GDPR) — protecția bunurilor și siguranța persoanelor. Pentru a fi valabil, operatorul trebuie să demonstreze că:

  1. Există un interes real și concret (de ex.: obiectiv cu risc de efracție, confirmat de analiza de risc)
  2. Supravegherea CCTV este necesară pentru atingerea acelui scop
  3. Drepturile persoanelor filmate nu prevalează față de interesul operatorului

O analiză de risc completă documentează automat primele două puncte — un motiv în plus pentru a o realiza cu atenție.

Perioadele de retenție — reconcilierea HG 301 cu GDPR

HG 301/2012 poate recomanda arhivare pe 30–90 de zile pentru obiective cu risc ridicat. GDPR impune minimizarea datelor — arhivare nu mai lungă decât strict necesară. Soluția pentru perioade mai lungi de 30 de zile este o Evaluare de Impact asupra Protecției Datelor (DPIA) conform art. 35 GDPR, care documentează necesitatea perioadei mai lungi și măsurile compensatorii adoptate (acces restricționat, criptare, audit trail).

Obligațiile de informare a persoanelor filmate

Persoanele filmate trebuie informate înainte de intrarea în zona supravegheată:

  • Pictograme CCTV standardizate — vizibile, la nivelul ochilor, la toate intrările în zonele supravegheate
  • Informații minime: identitatea operatorului, scopul supravegherii, link/QR code la politica completă
  • Politică CCTV accesibilă: temei legal, perioadă de retenție, drepturi ale persoanelor filmate

Sancțiunile ANSPDCP pentru CCTV neconform

ANSPDCP a aplicat amenzi între 2.000 și 150.000 EUR pentru utilizarea neconformă a sistemelor CCTV. Situațiile cel mai frecvent sancționate: supraveghere în zone nejustificate (vestiare, spații de relaxare), lipsa pictogramelor de informare, arhivare excesivă nedocumentată și acces nerestricționat la înregistrări.

O analiză de risc realizată de un evaluator autorizat RNERSF în 2025–2026 va integra recomandările de securitate fizică cu cerințele GDPR, oferind conformitate simultană cu ambele cadre legislative.

Tendințe în practica analizei de risc

Pe baza experienței noastre din 2024–2025, observăm câteva tendințe în evoluția practicii analizei de risc în România:

Mai multă atenție la riscurile interne. Frauda și furtul intern au crescut ca proporție în incidentele raportate, determinând evaluatorii să dedice mai mult spațiu acestui tip de risc în rapoartele de evaluare.

Integrarea riscurilor cibernetice. Deși analiza de risc la securitate fizică nu acoperă explicit riscurile IT, obiectivele cu infrastructură critică IT primesc din ce în ce mai des recomandări de corelate privind protecția perimetrică a serverelor și a echipamentelor de rețea.

Cereri crescute pentru actualizări post-incident. Creșterea numărului de furturi și efracții raportate în 2023–2024 a determinat mai multe companii să solicite actualizări ale analizei de risc înainte de expirarea celor 3 ani.

Recomandări practice pentru 2025–2026

  1. Verificați termenul de valabilitate al analizei de risc existente — orice document emis înainte de martie 2023 a expirat sau expiră în curând
  2. Evaluați conformitatea sistemelor electronice cu standardele actuale — mai ales dacă echipamentele au peste 5 ani
  3. Revizuiți politica CCTV din perspectiva GDPR — informare, perioade de retenție, acces la înregistrări
  4. Documentați implementarea măsurilor din ultima analiză de risc — în caz de control, dovada implementării este esențială

Aveți nevoie de o analiză de risc actualizată sau de consultanță privind conformitatea în 2025–2026? Contactați STO SECURITY RISK S.R.L. — evaluator autorizat RNERSF poziția 2918, acoperire națională.

Surse

Afirmațiile din acest articol se bazează pe legislația română și europeană în vigoare:

  1. Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și protecția persoanelor — cadrul general de obligativitate. legislatie.just.ro

  2. HG nr. 301/2012 — Norme metodologice de aplicare a Legii 333/2003 — referințele la standardele tehnice europene pentru sistemele de securitate electronică (Anexa 1). legislatie.just.ro

  3. Instrucțiunea MAI nr. 9/2013 privind efectuarea analizei de risc la securitate fizică — metodologia și condițiile de actualizare. legislatie.just.ro

  4. HG nr. 1002/2015 pentru modificarea și completarea HG 301/2012. legislatie.just.ro

  5. Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR) privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal — aplicabil sistemelor CCTV (art. 5, 6, 13). eur-lex.europa.eu

  6. ANSPDCP — Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal — ghiduri și sancțiuni privind sistemele de supraveghere video. dataprotection.ro